Stanciu Eduard 
O grupare ar fi introdus date false în sistemele ANAF pentru a crea retroactiv vechime în muncă. Peste 860 de persoane ar fi beneficiat de documentele fictive.
DIICOT a efectuat 30 de percheziții într-un dosar privind vechime fictivă în muncă. Prejudiciul produs Caselor de Pensii este estimat la 7 milioane de lei.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București au efectuat miercuri, 15 iulie, 30 de percheziții într-un dosar privind acordarea frauduloasă a vechimii în muncă necesare pentru obținerea sau majorarea pensiilor.
Descinderile au avut loc în municipiul București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. Anchetatorii au verificat locuințele mai multor persoane, sediile unor firme și organizații, precum și sediul unei instituții publice.
Dosarul vizează suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și folosirea unor informații care nu erau destinate publicității sau permiterea accesului neautorizat la acestea.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în București începând din anul 2018 și ar fi creat vechime fictivă în muncă prin introducerea unor informații nereale în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Datele false erau înscrise prin declarațiile fiscale D112, documente care conțin informații despre obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența persoanelor asigurate. Declarațiile ar fi atestat în mod nereal că anumite persoane au fost angajate și că pentru acestea au fost achitate contribuții sociale.
Informațiile urmau să apară în sistemele instituțiilor publice și să fie folosite ulterior de Casele de Pensii pentru emiterea deciziilor de pensionare, recalcularea drepturilor sau stabilirea cuantumului pensiei.
Pentru a pune în aplicare mecanismul, suspecții ar fi utilizat asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și datele de identificare ale unor persoane vulnerabile sau cu o situație financiară precară.
Documentele create în acest mod arătau, în mod nereal, că persoanele interesate au fost angajate de firmele și asociațiile controlate de membrii grupării. Beneficiarii ar fi plătit sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei pentru obținerea vechimii fictive în muncă.
Anchetatorii susțin că persoanele respective nu lucraseră niciodată pentru firmele în cauză, dar ar fi dobândit retroactiv calitatea de angajat după introducerea și validarea declarațiilor false în sistemele informatice.
Până în prezent, DIICOT a identificat peste 860 de persoane pentru care ar fi fost generată vechime nereală în muncă pe parcursul unei perioade de aproximativ cinci ani.
În cazul a peste 170 de persoane, datele ar fi fost deja folosite pentru obținerea deciziei de pensionare sau pentru majorarea cuantumului pensiei. Unele dintre acestea nu ar fi avut dreptul să primească pensie fără perioadele de activitate introduse fictiv.
Prejudiciul calculat până la 31 decembrie 2024 se ridică la aproximativ șapte milioane de lei. Procurorii precizează că valoarea are un caracter evolutiv, deoarece plățile efectuate în baza deciziilor de pensionare continuă să majoreze paguba.
Casele de Pensii ar fi fost induse în eroare și ar fi stabilit drepturi financiare mai mari decât cele cuvenite. În alte situații, instituțiile ar fi acordat pensii unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale în lipsa perioadelor de muncă introduse artificial în evidențe.
Nucleul grupării ar fi fost format din șapte persoane, printre care se află și doi funcționari publici. Procurorii afirmă că rețeaua nu ar fi avut un lider propriu-zis sau o ierarhie clasică, membrii colaborând și împărțindu-și sarcinile.
Alți 13 suspecți ar fi sprijinit gruparea în diferite perioade. Rolurile acestora ar fi inclus identificarea firmelor care puteau fi folosite pentru angajările fictive, găsirea persoanelor interesate, pregătirea documentelor și colectarea sumelor de bani.
Membrii nucleului ar fi introdus și validat datele în sistemele instituțiilor publice, ar fi verificat dacă declarațiile D112 deveneau vizibile și ar fi stabilit modalitatea de plată a serviciilor oferite de grupare.
Persoanele de pe palierele secundare ar fi intermediat comunicarea cu beneficiarii și ar fi oferit inclusiv consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale, pentru rezolvarea unor situații punctuale legate de obținerea vechimii fictive.
Potrivit unor surse judiciare citate de News.ro, instituția publică vizată de una dintre percheziții ar fi Casa de Pensii a Municipiului București, iar verificările ar fi inclus biroul unui funcționar al instituției. Informația nu apare însă nominalizată în comunicatul oficial al DIICOT.
Persoanele ridicate în urma perchezițiilor sunt audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală. În funcție de probele administrate, procurorii vor decide dacă vor dispune măsuri preventive sau vor formula propuneri către instanță.
DIICOT subliniază că toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală pe întreg parcursul anchetei.
