Stanciu Eduard 
Ministrul Muncii a cerut sancțiuni și la nivel local, pentru conducerea DGASPC Bihor și AJPIS Bihor, după intervenția DIICOT în cazul persoanelor vulnerabile exploatate în centre neautorizate.
Dragoș Pîslaru a demis-o pe Alexandra Zară de la șefia ANPDPD și a cerut sancțiuni în Bihor după scandalul azilelor ilegale.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat primele măsuri administrative după scandalul azilelor ilegale din Bihor, caz care a readus în atenția publică vulnerabilitatea persoanelor cu dizabilități și lipsa de control real în sistemul de asistență socială. Principala decizie vizează demiterea Alexandrei Zară din funcția de președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Decizia vine după intervenția DIICOT în dosarul azilelor ilegale din Bihor, unde anchetatorii investighează modul în care sute de persoane vulnerabile ar fi fost adăpostite în centre neautorizate, sub paravanul unei activități umanitare. Cazul este legat de rețeaua asociată lui Viorel Pașca, despre care procurorii susțin că ar fi exploatat persoane aflate în situații de vulnerabilitate, în lipsa cadrului legal și profesional necesar unei astfel de activități.
Dragoș Pîslaru a transmis că, pe lângă demiterea șefei ANPDPD, a cerut și măsuri disciplinare la nivel local. Ministrul i-a solicitat președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, să dispună sancționarea conducerii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. De asemenea, a cerut conducerii Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială să ia măsuri față de responsabilii AJPIS Bihor.
Potrivit relatărilor din presa centrală, motivul invocat pentru demiterea Alexandrei Zară ar fi faptul că aceasta nu ar fi informat Ministerul Muncii despre acțiunea DIICOT din Bihor. În replică, fosta șefă a instituției ar fi susținut că procurorii i-ar fi cerut să nu comunice informații despre operațiune, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară controversei instituționale.
Scandalul ridică întrebări serioase despre modul în care instituțiile statului au monitorizat centrele în care se aflau persoane cu dizabilități, vârstnici sau oameni fără sprijin familial. În astfel de cazuri, responsabilitatea nu aparține doar celor cercetați penal, ci și instituțiilor care aveau obligația de a verifica, controla și interveni înainte ca situația să devină una de criză.
Ministrul Muncii a anunțat și măsuri de procedură. Va fi elaborat un protocol interinstituțional, însoțit de proceduri clare de lucru, pentru situațiile în care persoane vulnerabile sunt vizate de acțiuni operative. Scopul declarat este ca instituțiile implicate — minister, autorități pentru persoane cu dizabilități, inspecție socială, DGASPC, poliție, procurori și autorități locale — să acționeze coordonat, fără blocaje și fără pasarea responsabilității.
Cazul din Bihor arată o problemă veche a sistemului de protecție socială: existența unor persoane vulnerabile care ajung în spații improvizate, insuficient controlate sau chiar neautorizate, în timp ce autoritățile locale și centrale reacționează abia după intervenția procurorilor. Potrivit datelor prezentate anterior, sute de persoane au fost relocate din aceste centre, unele dintre ele având probleme legate de acte de identitate, vârstă sau cod numeric personal.
Pentru Ministerul Muncii, măsurile anunțate reprezintă o încercare de a delimita responsabilitățile administrative și de a transmite că există consecințe pentru lipsa de reacție instituțională. Demiterea Alexandrei Zară este prima decizie cu impact direct la nivel central, însă solicitările de sancționare adresate instituțiilor din Bihor arată că verificările nu se opresc la conducerea ANPDPD.
Rămâne de văzut dacă măsurile administrative vor fi urmate de schimbări reale în sistem. România a mai trecut prin scandaluri similare privind centrele pentru persoane vulnerabile, iar fiecare nou caz readuce aceeași întrebare: cum este posibil ca situații cunoscute sau semnalate de ani de zile să ajungă să fie rezolvate doar după intervenții DIICOT?
Ancheta penală își va urma cursul, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. Dincolo de dosarul penal, însă, cazul azilelor ilegale din Bihor devine și un test administrativ pentru Ministerul Muncii și pentru autoritățile locale: dacă vor reuși să transforme reacția de moment într-un mecanism real de prevenție și control.
