Stanciu Eduard 
Debitul la intrarea în România a ajuns la aproximativ 1.600 mc/s. Bancurile de nisip blochează navele, bacurile și instalațiile de irigații.
Dunărea a ajuns la un debit de aproximativ 1.600 mc/s, cel mai redus din ultimii 30 de ani. Navigația și irigațiile sunt afectate.
Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, cel mai redus nivel înregistrat în ultimii 30 de ani.
În zona Piscu Vechi, din județul Dolj, retragerea apei a modificat vizibil configurația albiei. Au apărut întinderi mari de nisip și porțiuni cu numai câteva ochiuri de apă, iar într-un reportaj Digi24 zona a fost descrisă ca putând fi traversată „la pas” în anumite puncte. Afirmația descrie situația excepțională din teren și nu reprezintă o rută legală sau sigură de trecere a frontierei.
Nivelul fluviului a continuat să scadă după ce, joi, debitul fusese măsurat la 1.750 mc/s. Prognoza inițială indica o coborâre spre 1.700 mc/s, însă valoarea prezentată sâmbătă a ajuns la aproximativ 1.600 mc/s.
Valoarea actuală este apropiată de minimul de 1.650 mc/s înregistrat în 2003. Cel mai mic debit măsurat la intrarea Dunării în România a fost de aproximativ 1.400 mc/s, în anul 1985.
Consecințele se observă deja în transportul fluvial. Bacul de la Bechet, care asigură legătura cu Bulgaria, nu mai circulă de mai multe zile, iar în portul turistic Corabia unele ambarcațiuni au rămas blocate între dunele de nisip.
La Calafat și Bechet, barjele care transportă cereale nu mai pot ajunge în anumite zone de încărcare sau riscă să atingă fundul fluviului. Navele de croazieră au fost obligate să își modifice programele, iar pasagerii au fost transportați pe uscat către alte destinații.
Nivelul redus afectează și agricultura. Alimentarea cu apă pentru irigații a fost suspendată pe anumite sectoare, inclusiv în zona Nedeia–Măceșu și pe traseul Călărași–Cernavodă.
Instalațiile de pompare nu mai pot prelua apa în condițiile obișnuite, iar fermierii avertizează că lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate pot provoca pierderi importante culturilor.
Locuitorii din Piscu Vechi au relatat că unele fântâni au secat sau au un nivel mult mai redus decât în anii precedenți. Debitele mici ale afluenților accentuează problema și împiedică refacerea rapidă a nivelului fluviului.
Situația poate avea consecințe economice importante. Dunărea este folosită pentru transportul cerealelor, produselor petroliere, materialelor de construcție și altor mărfuri grele. Când adâncimea scade, navele trebuie încărcate mai puțin sau oprite, ceea ce crește costurile pentru fiecare tonă transportată.
Porturile dunărene pot pierde temporar activitate, iar mărfurile trebuie mutate către transportul rutier sau feroviar. Aceasta este o consecință economică probabilă, bazată pe blocajele deja raportate în navigație.
Și alimentarea cu apă a localităților și industriei trebuie monitorizată. La Galați, autoritățile caută soluții pentru scenariul în care instalațiile actuale nu vor mai putea prelua suficientă apă din fluviu.
Nivelul redus a scos la suprafață inclusiv structuri și obiecte care în mod normal se află sub apă, iar autoritățile locale analizează adaptarea prizelor de captare.
Hidrologii estimează că Dunărea va continua să scadă în următoarele zile, iar o revenire mai clară ar putea apărea abia spre finalul lunii. Evoluția depinde de precipitațiile căzute în întregul bazin hidrografic, nu doar în România.
Fluviul traversează sau delimitează zece state, iar debitele sunt influențate de ploile și temperaturile din Europa Centrală și de Sud-Est. Chiar dacă apar furtuni locale în România, acestea nu garantează o creștere rapidă și semnificativă a Dunării.
Autoritățile trebuie să mențină restricțiile de navigație și irigații acolo unde siguranța o impune și să urmărească permanent captările de apă. Dacă scăderea continuă spre recordul din 1985, problemele pentru agricultură, transport și alimentarea localităților se pot agrava.
