Stanciu Eduard 
Ministerul Finanțelor a prezentat agenției evoluția deficitului, datoria publică, reformele fiscale și perspectivele economice pentru 2027. România are în prezent ratingul „BBB-”, cu perspectivă negativă.
Fitch analizează finanțele și perspectivele economice ale României. Decizia privind ratingul suveran și perspectiva de țară va fi anunțată pe 31 iulie.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor au participat marți, 14 iulie, la discuțiile tehnice cu specialiștii Fitch Ratings, în cadrul procedurii de evaluare a ratingului suveran al României. Decizia agenției privind calificativul de țară și perspectiva asociată va fi publicată oficial pe 31 iulie 2026.
Întâlnirea face parte din seria consultărilor pe care agenția de evaluare financiară le desfășoară cu principalele instituții economice ale statului. Ministerul Finanțelor a prezentat evoluțiile macroeconomice din prima jumătate a anului, situația bugetului, strategia de consolidare fiscală și perspectivele economice pentru 2027.
Discuțiile au vizat și execuția bugetară din primele cinci luni ale anului 2026, managementul datoriei publice, absorbția fondurilor europene și implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că păstrarea ratingului este esențială pentru stabilitatea financiară a țării. Potrivit acestuia, calificativul acordat României influențează încrederea investitorilor, costurile de finanțare suportate de stat și economie, precum și capacitatea autorităților de a finanța investițiile și serviciile publice.
„Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă”, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul a arătat că dialogul cu agențiile de rating trebuie susținut prin date credibile, reforme aplicate și o direcție fiscal-bugetară predictibilă.
România are în prezent din partea Fitch calificativul „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar coborî ratingul în categoria nerecomandată investițiilor, denumită frecvent „junk”.
Perspectiva negativă arată că agenția consideră posibilă o reducere a ratingului, fără ca aceasta să fie însă automată. Decizia va depinde de evoluția deficitului, capacitatea statului de a controla creșterea datoriei și credibilitatea măsurilor fiscale pentru anii următori.
Ministerul Finanțelor a susținut în discuțiile cu Fitch că măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 au început să producă efecte asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare. Oficialii români au indicat reducerea cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială drept dovezi că limitarea cheltuielilor funcționează conform planificării.
Fondurile europene au reprezentat un alt punct important al prezentării. Ministerul afirmă că aproximativ 71% din investițiile publice realizate în primele cinci luni ale anului au fost finanțate din fonduri europene și din resursele aferente PNRR.
Autoritățile încearcă să accelereze reformele și investițiile asumate prin PNRR, absorbția banilor disponibili în cadrul bugetului european 2021–2027 și operaționalizarea programului SAFE. Aceste finanțări sunt considerate importante pentru menținerea investițiilor într-o perioadă de ajustare bugetară și creștere economică modestă.
Fitch avertizase anterior că instabilitatea politică și deteriorarea contextului economic creează riscuri semnificative pentru planul multianual de reducere a deficitului. Agenția aprecia că rezultatele bugetare din prima parte a anului erau mai bune, dar că lipsa unei strategii clare pentru 2027 și anii următori rămânea o problemă importantă.
Potrivit analizei publicate în luna mai, deficitul înregistrat în primul trimestru din 2026 a fost de aproximativ 22 de miliarde de lei, reprezentând 1% din produsul intern brut și aproximativ jumătate din nivelul consemnat în perioadele similare din 2024 și 2025.
Fitch a atras însă atenția că atingerea țintei bugetare pentru 2026 nu este suficientă pentru stabilizarea finanțelor publice. Agenția consideră că vor fi necesare măsuri suplimentare de consolidare fiscală începând din 2027, pentru încetinirea creșterii datoriei publice raportate la PIB.
O eventuală retrogradare ar putea determina investitorii să solicite dobânzi mai mari pentru împrumuturile acordate statului român. Costurile suplimentare s-ar putea transmite treptat către companii, populație și bugetul public, prin credite mai scumpe și cheltuieli mai mari cu plata dobânzilor.
Menținerea ratingului ar oferi României o perioadă suplimentară pentru aplicarea reformelor, dar nu ar elimina presiunile. Toate cele trei mari agenții internaționale de evaluare financiară au asociat în prezent o perspectivă negativă ratingului suveran al țării.
Evaluarea din 31 iulie va urmări, prin urmare, nu doar rezultatele bugetare din primele luni ale anului, ci și capacitatea instituțiilor de a oferi o strategie fiscală stabilă, sprijin politic pentru reforme și un calendar credibil pentru reducerea deficitului.
