Inflația a urcat la 10,85% în luna mai

Rata anuală a inflației a crescut în luna mai la 10,85%, potrivit INS, pe fondul scumpirii serviciilor, mărfurilor nealimentare și produselor alimentare.

Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în aprilie. Serviciile au avut cele mai mari scumpiri, de 13,53%.

Rata anuală a inflației a crescut în luna mai la 10,85%, de la 10,71% în luna aprilie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică. Creșterea prețurilor continuă să fie alimentată în principal de scumpirea serviciilor, a mărfurilor nealimentare și, într-o măsură mai redusă, a produselor alimentare.

Conform datelor INS, serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală de preț, de 13,53%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,54%, iar mărfurile alimentare au avut o creștere de 6,78%. Datele arată că presiunea inflaționistă rămâne ridicată în economie, chiar dacă dinamica diferă semnificativ de la o categorie de produse și servicii la alta.

Institutul Național de Statistică a transmis că indicele prețurilor de consum în luna mai 2026, comparativ cu luna aprilie 2026, a fost de 100,58%. Aceasta înseamnă că, de la o lună la alta, prețurile de consum au crescut cu 0,58%. De asemenea, rata inflației de la începutul anului, calculată ca evoluție a prețurilor din mai 2026 față de decembrie 2025, a fost de 3,7%.

Rata anuală a inflației, calculată pentru luna mai 2026 față de luna mai 2025, a fost de 10,9%, potrivit comunicatului INS. Valoarea indicată în datele statistice confirmă menținerea inflației la un nivel de două cifre, ceea ce continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației și costurile suportate de companii.

Un alt indicator relevant este rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni. Potrivit INS, în perioada iunie 2025 – mai 2026, comparativ cu precedentele 12 luni, iunie 2024 – mai 2025, rata medie a inflației a fost de 9,4%. Acest indicator arată că presiunile asupra prețurilor nu sunt doar conjuncturale, ci s-au menținut la un nivel ridicat pe parcursul unui interval mai lung.

INS a publicat și date privind indicele armonizat al prețurilor de consum, indicator utilizat pentru comparații la nivel european. În luna mai 2026, comparativ cu aprilie 2026, indicele armonizat al prețurilor de consum a fost de 100,69%. Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat a fost de 9,7%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum din ultimele 12 luni, determinată pe baza IAPC, a fost de 8,4%.

Diferența dintre inflația calculată prin indicele național al prețurilor de consum și cea calculată prin indicele armonizat reflectă metodologii diferite de calcul. Indicele armonizat este folosit în special pentru comparații între statele membre ale Uniunii Europene, în timp ce indicele național este relevant pentru analiza internă a evoluției prețurilor.

Creșterea serviciilor cu 13,53% este una dintre cele mai importante componente ale inflației din luna mai. Serviciile au devenit, în ultimii ani, un factor major de presiune asupra prețurilor, în condițiile în care costurile cu forța de muncă, chiriile, utilitățile și taxele s-au reflectat în tarifele plătite de populație. Scumpirile din această zonă sunt adesea mai persistente, deoarece nu se corectează rapid, chiar dacă prețurile la unele produse se stabilizează.

Mărfurile nealimentare, cu o creștere de 12,54%, reprezintă o altă componentă importantă a inflației. Această categorie include produse precum îmbrăcăminte, încălțăminte, carburanți, produse pentru locuință, bunuri de folosință îndelungată și alte articole de consum. Evoluția prețurilor este influențată atât de costurile de producție și transport, cât și de cursul de schimb, taxe, accize și cererea internă.

În cazul mărfurilor alimentare, creșterea anuală de 6,78% este mai redusă decât în cazul serviciilor și al produselor nealimentare, dar rămâne semnificativă pentru populație. Alimentele au un impact direct asupra bugetului gospodăriilor, mai ales în cazul familiilor cu venituri mici și medii, unde cheltuielile pentru produse de bază au o pondere mare în totalul consumului lunar.

Nivelul ridicat al inflației menține presiunea asupra veniturilor reale ale populației. Chiar dacă salariile sau pensiile pot crește nominal, inflația reduce puterea de cumpărare atunci când prețurile avansează într-un ritm apropiat sau mai mare decât veniturile. În acest context, consumatorii devin mai atenți la cheltuieli, iar companiile se pot confrunta cu modificări ale comportamentului de consum.

Datele publicate de INS sunt importante și pentru politica monetară a Băncii Naționale a României. BNR urmărește evoluția inflației pentru a decide direcția dobânzii de politică monetară și pentru a evalua riscurile asupra stabilității prețurilor. O inflație persistent ridicată poate limita spațiul pentru relaxarea politicii monetare și poate menține costurile de finanțare la niveluri ridicate.

Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 5,5%, de la 3,9% anterior. Datele au fost prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pentru sfârșitul anului 2027, banca centrală anticipează o reducere a inflației până la 2,9%, ceea ce ar însemna revenirea treptată spre zona de stabilitate a prețurilor.

Revizuirea prognozei BNR arată că procesul de dezinflație este mai lent decât se estima anterior. Deși inflația ar putea coborî în a doua parte a anului, nivelul actual rămâne ridicat, iar riscurile sunt legate de evoluția prețurilor la energie, alimente, servicii, salarii, taxe și de contextul economic internațional.

Pentru mediul de afaceri, inflația ridicată înseamnă costuri mai mari, incertitudine și dificultăți în planificarea investițiilor. Companiile sunt nevoite să decidă dacă absorb creșterile de costuri sau le transferă către consumatori prin prețuri mai mari. În sectoarele cu concurență puternică, marjele de profit pot fi afectate, în timp ce în domeniile unde cererea este rigidă, scumpirile pot fi transferate mai ușor.

Pentru consumatori, datele INS confirmă presiunea resimțită în cheltuielile de zi cu zi. Serviciile mai scumpe, produsele nealimentare mai costisitoare și alimentele aflate în continuare pe trend ascendent mențin un nivel ridicat de presiune asupra bugetelor personale. În special în marile orașe, unde costurile pentru servicii și locuință sunt mai ridicate, inflația poate fi resimțită mai puternic.

În concluzie, rata anuală a inflației a crescut în luna mai la 10,85%, de la 10,71% în aprilie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Serviciile au avut cea mai mare creștere de preț, de 13,53%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,54%, și mărfurile alimentare, cu 6,78%. Datele confirmă menținerea presiunilor inflaționiste în economia românească, în timp ce BNR estimează o reducere graduală a inflației până la 5,5% la finalul anului 2026 și la 2,9% la sfârșitul anului 2027.