Stanciu Eduard 
Statele membre NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru dezvoltarea și achiziționarea unor sisteme moderne de detectare și combatere a dronelor. Măsurile fac parte din noua inițiativă „Drone Edge”, anunțată la Summitul NATO de la Ankara.
Alianța intenționează, de asemenea, să pregătească de cinci ori mai mulți operatori de drone până la sfârșitul anului 2027. Obiectivul este adaptarea armatelor la schimbările produse de folosirea masivă a aparatelor fără pilot în conflictele recente.
Suma de peste 40 de miliarde de dolari reprezintă investițiile asumate de aliați pentru capabilități antidronă, nu un singur buget central gestionat integral de sediul NATO. Cheltuielile vor fi realizate prin programe naționale și multinaționale.
Dronele sunt utilizate pentru recunoaștere, supraveghere, identificarea țintelor, transportarea munițiilor și atacuri asupra trupelor sau infrastructurii. Costul redus al unor modele permite lansarea lor în număr mare, punând presiune pe sistemele clasice de apărare.
Un interceptor sau o rachetă antiaeriană poate costa mult mai mult decât drona pe care trebuie să o distrugă. Din acest motiv, armatele încearcă să dezvolte soluții mai ieftine, precum bruiajul electronic, armele cu energie dirijată, dronele interceptoare sau proiectilele specializate.
NATO va crea o piață comună pentru achiziționarea tehnologiilor antidronă. Sistemele disponibile prin această platformă vor trebui să fie testate de Alianță, compatibile cu standardele NATO și pregătite pentru cumpărare rapidă de către statele membre.
Scopul este reducerea timpului dintre identificarea unei nevoi militare și livrarea echipamentului. Procedurile clasice de achiziție pot dura mai mulți ani, în timp ce tehnologia dronelor se schimbă într-un ritm mult mai rapid.
Un sistem antidronă nu se limitează la distrugerea aparatului. Prima etapă este detectarea, urmată de identificare, urmărire și evaluarea pericolului. Abia după aceste operațiuni poate fi aleasă metoda de neutralizare.
Detectarea dronelor mici este dificilă deoarece acestea pot zbura la altitudini reduse, au o semnătură radar limitată și pot fi confundate cu păsări sau alte obiecte. Unele modele pot naviga autonom și pot continua misiunea chiar dacă legătura radio este întreruptă.
Ministerul Apărării din România a anunțat că țara noastră participă la program și contribuie, împreună cu ceilalți aliați, la dezvoltarea unor capabilități moderne pentru apărarea colectivă.
Pentru România, problema are o importanță specială din cauza poziției pe flancul estic al NATO și a proximității războiului din Ucraina. Aparatele fără pilot sunt folosite frecvent în atacurile din apropierea Mării Negre și a frontierei românești.
Mai multe fragmente de drone au fost descoperite în trecut în apropierea localităților românești de pe brațul Chilia. Astfel de incidente au determinat sporirea supravegherii aeriene și a cooperării dintre instituțiile militare și civile.
Programul va pune accent și pe pregătirea personalului. NATO urmărește ca numărul operatorilor de drone din forțele armate aliate să crească de cinci ori până la sfârșitul anului 2027.
Operatorii trebuie să învețe nu numai pilotarea, ci și interpretarea imaginilor, coordonarea cu trupele de la sol, evitarea bruiajului și utilizarea în siguranță a aparatelor în același spațiu aerian cu avioanele și elicopterele.
În paralel, personalul care lucrează în apărarea antidronă trebuie să poată diferenția aparatele ostile de cele proprii sau civile. O identificare greșită poate conduce la distrugerea unei drone aliate sau la producerea unor pagube în zone populate.
Inițiativa „Drone Edge” arată că NATO tratează dronele și sistemele de combatere a acestora drept elemente centrale ale războiului modern. Investițiile vor influența atât strategiile militare, cât și industria de apărare din statele membre.
Pentru România, participarea poate crea oportunități pentru instruire, achiziții comune și implicarea companiilor locale în dezvoltarea sau întreținerea noilor tehnologii.
