Flashromania 
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea SAFE, prin care România aplică instrumentul european pentru securitate și apărare, în timp ce CCR analizează disputa constituțională dintre Parlament și Guvern.
Nicușor Dan a promulgat legea SAFE, în timp ce CCR analizează conflictul constituțional dintre Parlament și Guvern privind ordonanța adoptată.
Președintele României, Nicușor Dan, a promulgat legea SAFE, act normativ care aprobă cadrul de aplicare a Instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei”, destinat consolidării industriei europene de apărare. Decizia vine într-un moment politic și juridic tensionat, în condițiile în care Curtea Constituțională a României analizează încă o dispută constituțională între Parlament și Guvern privind ordonanța care vizează programul SAFE.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan a semnat vineri, 12 iunie 2026, decretul privind promulgarea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2026. Actul normativ modifică și completează cadrul legal prin care România pune în aplicare Regulamentul Consiliului Uniunii Europene privind Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”, cunoscut sub denumirea SAFE.
Programul SAFE are ca obiectiv consolidarea industriei europene de apărare și sprijinirea statelor membre în achiziții strategice, într-un context de securitate marcat de războiul din Ucraina, presiuni militare la granițele Uniunii Europene și nevoia de întărire rapidă a capacităților defensive. Pentru România, programul este considerat unul dintre cele mai importante mecanisme de înzestrare militară din ultimii ani.
Promulgarea legii are loc după ce Ministerul Apărării Naționale a semnat, pe 29 mai, opt contracte de înzestrare în cadrul Programului SAFE. Valoarea totală a acestor acorduri depășește 5,6 miliarde de euro, fără TVA. Contractele vizează achiziția de mașini de luptă pentru infanterie, sisteme anti-dronă și de apărare antiaeriană, nave de patrulare maritimă, vedete de intervenție pentru scafandri și muniție calibru 35 mm.
Cel mai mare contract anunțat este acordul-cadru semnat cu Rheinmetall Automecanica SRL, pentru furnizarea a 298 de mașini de luptă ale infanteriei și derivate. Valoarea acestuia este de 3,337 miliarde de euro, fără TVA. Programul urmărește dotarea batalioanelor de infanterie grea din cadrul Forțelor Terestre Române cu vehicule de luptă pe șenile, necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
Achiziția acestor mașini de luptă reprezintă una dintre cele mai importante componente ale modernizării Armatei Române. În actualul context regional, capacitatea de mobilitate, protecție și putere de foc a forțelor terestre este esențială pentru apărarea națională și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul NATO.
Un alt contract important a fost semnat cu Rheinmetall Italia S.p.A., pentru furnizarea de sisteme anti-dronă și de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune. Acordul are o valoare de aproape 982 de milioane de euro, fără TVA, și prevede livrarea a șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două sisteme Millenium.
Ministerul Apărării arată că aceste proiecte au ca scop întărirea capacității de apărare antiaeriană a României, în special pentru protecția forțelor, infrastructurii și mijloacelor militare. În ultimii ani, amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai importante preocupări de securitate, inclusiv pe flancul estic al NATO. Incidentele cu drone din apropierea granițelor României au arătat nevoia unor sisteme moderne, capabile să detecteze și să neutralizeze rapid astfel de ținte.
Un contract de 920 de milioane de euro, fără TVA, a fost semnat cu NVL B.V. & Co. KG, companie parte a grupului Rheinmetall AG Germania. Acesta vizează achiziția a două nave de patrulare maritimă și a două vedete de intervenție pentru scafandri. Potrivit MApN, proiectul are rolul de a consolida capacitatea defensivă a României și de a crește securitatea frontierelor maritime ale Uniunii Europene și NATO.
Importanța acestui contract este legată direct de poziția strategică a României la Marea Neagră. În condițiile intensificării tensiunilor regionale, securitatea maritimă a devenit o prioritate majoră pentru România și pentru Alianța Nord-Atlantică. Navele de patrulare și vedetele de intervenție pot contribui la supravegherea apelor teritoriale, protecția infrastructurii maritime și reacția rapidă în situații de criză.
Tot în cadrul Programului SAFE, Rheinmetall Waffe Munition GmbH va furniza muniție calibru 35 mm AHEAD, în baza unui contract în valoare de 449,75 milioane de euro, fără TVA. Contractul prevede achiziția a peste 401.000 de lovituri destinate combaterii țintelor aeriene, inclusiv a dronelor.
Potrivit Ministerului Apărării, contractele au fost semnate prin Direcția generală pentru armamente, în condițiile aprobate de Parlamentul României și cu doar o zi înainte de termenul-limită prevăzut de Regulamentul SAFE, respectiv 30 mai 2026. Acest detaliu este important în contextul disputei constituționale care a apărut ulterior între Parlament și Guvern.
Legea SAFE se află însă și în centrul unei dispute juridice. Curtea Constituțională a amânat pentru 18 iunie discutarea cererii depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern. Disputa vizează ordonanța SAFE adoptată de Guvernul Bolojan în perioada în care Executivul era deja interimar, după votarea moțiunii de cenzură.
Sorin Grindeanu, lider al PSD și președinte al Camerei Deputaților, a sesizat CCR susținând că Ordonanța de urgență nr. 38/2026 ar fi fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui Guvern demis prin moțiune de cenzură. Potrivit acestuia, un Executiv interimar nu ar fi trebuit să emită acte normative cu forță de lege primară într-un domeniu de o asemenea importanță.
Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate existența conflictului juridic și să oblige Guvernul să se abțină de la emiterea unor acte normative similare. El a susținut, de asemenea, că amendamentele introduse în ordonanță ar face ca întregul act normativ să fie neconstituțional.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională a respins, pe 4 iunie, cu majoritate de voturi, o obiecție de neconstituționalitate privind Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Sesizarea fusese depusă de un grup de 53 de deputați și viza atât legea în ansamblul său, cât și unele dispoziții considerate că ar depăși cadrul de reglementare al Instrumentului SAFE.
Printre criticile formulate în sesizare se aflau prevederi referitoare la domenii precum PNRR, administrația publică locală, regimul juridic al funcției publice, Codul administrativ, achizițiile publice și contractele aflate în derulare. Respingerea acestei obiecții a deschis calea promulgării legii, însă nu a închis complet disputa juridică, deoarece conflictul constituțional dintre Parlament și Guvern urmează să fie analizat separat.
Promulgarea legii de către Nicușor Dan transmite un semnal de continuitate instituțională și de susținere a programelor de înzestrare militară. În același timp, faptul că CCR analizează încă o componentă a conflictului arată că Programul SAFE rămâne un subiect sensibil, la intersecția dintre securitate națională, achiziții strategice, competențe guvernamentale și control parlamentar.
Din perspectivă politică, legea SAFE are o miză majoră. România încearcă să accelereze modernizarea Armatei și să participe la efortul european de consolidare a industriei de apărare. Totodată, partidele politice dispută modul în care aceste decizii au fost adoptate, mai ales în perioada de interimat guvernamental.
În concluzie, președintele Nicușor Dan a promulgat legea SAFE, prin care România aplică Instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei”. Actul normativ susține contracte de înzestrare de peste 5,6 miliarde de euro, inclusiv pentru mașini de luptă ale infanteriei, sisteme anti-dronă, apărare antiaeriană, nave de patrulare și muniție. În paralel, Curtea Constituțională urmează să analizeze pe 18 iunie conflictul juridic dintre Parlament și Guvern privind ordonanța SAFE, într-un dosar cu implicații importante pentru securitatea națională și echilibrul instituțional.
