Stanciu Eduard 
Proiectul destinat angajaților din sectorul public urmează să fie preluat ca inițiativă parlamentară, pe fondul disputelor privind grilele, sporurile și protejarea veniturilor actuale.
Noua lege a salarizării se apropie de dezbaterea din Parlament. Proiectul este un jalon PNRR, dar PSD și sindicatele cer modificări și garanții.
Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice se apropie de etapa dezbaterilor parlamentare, după mai multe luni de consultări, negocieri cu sindicatele și discuții între Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
Ministerul Muncii a publicat în luna mai proiectul de lege, grilele de salarizare și calendarul de implementare. Documentul urmărește înlocuirea actualului sistem cu unul unitar și reducerea diferențelor dintre angajații care ocupă funcții similare, dar sunt plătiți diferit în funcție de instituție.
Pentru că Executivul are atribuții limitate în perioada interimatului, proiectul nu poate fi promovat printr-o ordonanță de urgență. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat anterior că soluțiile disponibile sunt trimiterea unui proiect de lege sau preluarea documentului sub forma unei inițiative parlamentare.
Legea reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea reformei este legată de accesarea unei sume estimate la aproximativ 700–770 de milioane de euro, în funcție de forma finală a evaluării realizate de Comisia Europeană.
Unul dintre cele mai importante elemente negociate este anvelopa totală a cheltuielilor de personal. Guvernul a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene păstrarea cheltuielilor salariale la un nivel de maximum 8,1% din produsul intern brut. Orice creștere peste limita convenită ar trebui compensată prin reducerea altor cheltuieli sau prin venituri bugetare suplimentare.
Proiectul introduce grile unitare, coeficienți de salarizare și reguli noi privind sporurile, premiile și evaluarea performanței. Autoritățile susțin că scopul reformei este eliminarea inechităților acumulate în aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017.
Varianta publicată a provocat însă numeroase nemulțumiri. Sindicatele din educație, sănătate, administrație, finanțe și structurile de ordine publică au reclamat reducerea sau eliminarea unor sporuri și au avertizat că anumite categorii profesionale ar putea fi dezavantajate.
PSD a anunțat că nu va vota legea în lipsa unor garanții privind protejarea veniturilor. Fostul ministru al Muncii Florin Manole a declarat că social-democrații vor susține doar o formă care aduce echitate și nu conduce la tăieri salariale. El a cerut prezentarea ultimei variante rezultate în urma consultărilor.
Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul nu este perfect, dar consideră că adoptarea lui este necesară atât pentru atragerea fondurilor europene, cât și pentru începerea corectării dezechilibrelor din sectorul public. Potrivit acestuia, reforma a fost pregătită timp de mai mulți ani, inclusiv cu sprijinul Băncii Mondiale.
O eventuală adoptare nu înseamnă neapărat că toate modificările salariale vor fi aplicate imediat. Parlamentul poate stabili un calendar de implementare, perioade tranzitorii și mecanisme prin care angajații ale căror venituri actuale depășesc noile grile să își păstreze temporar salariile.
Proiectul va putea fi modificat în comisiile de specialitate prin amendamente depuse de partide. Ulterior, acesta trebuie votat de cele două camere ale Parlamentului, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.
Disputa politică se concentrează acum asupra echilibrului dintre îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR și protejarea angajaților din sectorul public. Adoptarea într-un termen scurt va necesita un compromis între partidele care susțin reforma, PSD și reprezentanții sindicatelor.
