Stanciu Eduard 
Personalul diplomatic a fost retras încă din 2014, iar ambasadorul a fost relocat la Tunis. Ministerul de Externe a decis acum închiderea contractelor.
România a plătit timp de 12 ani chirie pentru sediul ambasadei și reședința diplomatică din Libia, deși clădirile nu mai erau folosite.
Statul român a plătit peste 400.000 de dolari în ultimii 12 ani pentru chiria sediului Ambasadei României și a reședinței diplomatice din Libia, deși niciun diplomat român nu mai lucra în cele două spații din 2014.
Situația a fost prezentată miercuri, 22 iulie 2026, de ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Aceasta a anunțat că Ministerul a decis închiderea contractelor după o analiză a proprietăților și spațiilor închiriate de România în străinătate.
România și-a retras echipa diplomatică din Libia în 2014, în momentul în care situația de securitate din această țară s-a deteriorat. Ambasadorul a fost relocat la Tunis, capitala Tunisiei, de unde a continuat să gestioneze relațiile diplomatice.
Contractele de închiriere pentru ambasadă și reședință au rămas însă active. Deși în clădiri nu se mai desfășura nicio activitate, statul român a continuat să achite chiria, suma acumulată depășind 400.000 de dolari.
Contractele au fost păstrate în speranța revenirii diplomaților
Oana Țoiu a explicat că, în situații de securitate instabilă, ministerele de externe nu renunță întotdeauna imediat la sediile diplomatice. Autoritățile pot păstra temporar clădirile în speranța că situația se va calma și că personalul se va putea întoarce.
Ministrul a recunoscut însă că o perioadă de 12 ani este nejustificat de lungă. Potrivit acesteia, contractele ar fi trebuit reevaluate și închise mai devreme, în condițiile în care nu exista o perspectivă clară pentru revenirea echipei diplomatice.
Închiderea contractelor nu înseamnă renunțarea definitivă la reprezentarea diplomatică a României în Libia. Atunci când condițiile de securitate o vor permite, Ministerul Afacerilor Externe poate trimite din nou personal în teren și poate închiria un alt sediu.
Ministerul nu a anunțat cine a aprobat menținerea contractelor pe întreaga perioadă și dacă vor fi stabilite responsabilități administrative. Analiza poate urmări momentul în care au fost prelungite chiriile, valorile plătite anual și motivele pentru care nu au fost identificate mai devreme soluții mai ieftine.
MAE verifică întregul patrimoniu din străinătate
Cazul din Libia a fost identificat în cadrul unei evaluări mai ample a patrimoniului administrat de Ministerul Afacerilor Externe.
România deține în afara țării aproximativ 200 de clădiri și terenuri, răspândite în peste 50 de state. Lista cuprinde 123 de clădiri și 77 de terenuri, unele fiind utilizate împreună pentru ambasade, consulate și reședințe diplomatice.
Valoarea totală estimată a acestor proprietăți depășește patru miliarde de euro. Ministerul trebuie să verifice dacă imobilele sunt folosite eficient, dacă unele spații pot fi valorificate și dacă există contracte de închiriere care nu mai sunt necesare.
În unele capitale, România deține propriile clădiri, în timp ce în altele ambasadele și reședințele funcționează în spații închiriate. Costurile diferă în funcție de piața locală, măsurile de securitate și dimensiunea misiunii diplomatice.
Evaluarea trebuie să compare valoarea chiriilor cu posibilitatea cumpărării unor imobile, dar și costurile de întreținere ale proprietăților deja deținute de stat.
Cazul ambasadei din Libia arată riscul menținerii automate a unor contracte fără o analiză periodică. Chiar dacă suma medie anuală poate părea redusă în raport cu bugetul Ministerului, plata timp de 12 ani pentru două spații neutilizate a generat o cheltuială totală de peste 400.000 de dolari.
