Stanciu Eduard 
Președintele Nicușor Dan condamnă activitățile informatice ostile desfășurate de grupări controlate de serviciul rus FSB. Atacurile au vizat instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile din statele UE și NATO.
Nicușor Dan anunță că România s-a numărat printre țintele unor atacuri cibernetice atribuite grupărilor controlate de FSB. Acțiunile fac parte dintr-o campanie hibridă a Rusiei.
Președintele Nicușor Dan a condamnat ferm activitățile cibernetice ostile desfășurate de grupări controlate de Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, cunoscut sub acronimul FSB. Potrivit șefului statului, printre țintele operațiunilor s-au aflat state membre ale Uniunii Europene, aliați NATO și partenerii acestora, inclusiv România.
Mesajul a fost publicat luni pe conturile oficiale ale președintelui, în contextul în care Uniunea Europeană și NATO au condamnat o serie de operațiuni informatice atribuite unor structuri controlate de serviciile de informații ruse.
„Astfel de atacuri, care vizează instituții publice, infrastructură critică și informații sensibile, sunt inacceptabile”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a susținut că atacurile nu reprezintă acțiuni izolate, ci fac parte dintr-o campanie hibridă mai amplă, desfășurată împotriva democrațiilor occidentale. Obiectivele acesteia ar fi destabilizarea statelor vizate, amplificarea diviziunilor din societate și deteriorarea relațiilor dintre aliații europeni și nord-atlantici.
Potrivit lui Nicușor Dan, asemenea operațiuni urmăresc și testarea coeziunii Uniunii Europene și a NATO. România va continua să colaboreze cu aliații și partenerii săi pentru consolidarea securității cibernetice și protejarea comunității euroatlantice.
MAE: Rusia folosește un ecosistem cibernetic complex
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că atacurile se înscriu într-un tipar cunoscut la nivel european și euroatlantic. Federația Rusă ar utiliza un ecosistem complex, format atât din instituții de stat și servicii de informații, cât și din actori nestatali, precum grupări infracționale, hackeri activiști și companii private.
Scopurile operațiunilor variază de la obținerea și sustragerea unor date sensibile până la perturbarea infrastructurii critice și a serviciilor publice. Astfel de atacuri pot viza sisteme informatice guvernamentale, rețele energetice, transporturi, comunicații, instituții de cercetare sau organizații implicate în apărare.
MAE a arătat că acțiunile cibernetice ostile și cooperarea statului rus cu grupări infracționale contravin normelor internaționale privind comportamentul responsabil în spațiul digital.
Ministerul consideră că operațiunile au și scopul de a descuraja sprijinul acordat Ucrainei de statele membre ale Uniunii Europene și NATO. România și celelalte țări de pe flancul estic sunt expuse în mod special unor operațiuni hibride care combină atacurile informatice, propaganda, dezinformarea și tentativele de influențare a opiniei publice.
Gruparea Turla, activă de peste două decenii
Ministerul de Externe a indicat gruparea APT Turla drept una dintre structurile atribuite FSB. Aceasta ar fi controlată de Centrul 16 al serviciului rus de securitate și ar desfășura operațiuni informatice cel puțin din anul 2004.
Turla este considerată una dintre cele mai avansate grupări de spionaj cibernetic. Operațiunile sale sunt orientate către compromiterea pe termen lung a unor ținte strategice din domenii precum administrația publică, diplomația, apărarea, cercetarea, educația și industria farmaceutică.
Franța a atribuit aceleiași grupări atacuri asupra unor instituții guvernamentale, diplomatice și de apărare. Autoritățile franceze au anunțat că operațiunile au vizat inclusiv conturi de mesagerie ale Ministerului Apărării și rețeaua ambasadei Franței la Moscova.
Gruparea ar fi fost implicată și în operațiuni orientate către sabotarea sistemelor de alimentare cu apă și a sectorului energetic din Polonia. În unele cazuri a fost utilizat un tip de program malițios conceput pentru ștergerea datelor din rețelele informatice.
Uniunea Europeană impune noi sancțiuni
Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni împotriva a nouă persoane și a patru entități acuzate de implicare într-o campanie de spionaj informatic și atacuri asupra infrastructurii critice. Potrivit autorităților europene, operațiunile au afectat cel puțin nouă state, printre care și România.
Măsurile vizează ofițeri ai serviciilor de informații ruse, hackeri și companii despre care UE susține că au facilitat activitățile cibernetice. Centrul 16 al FSB este acuzat că a controlat mai multe grupări care au desfășurat atacuri cu o gravitate tot mai ridicată.
Ministerul român de Externe a salutat sancțiunile adoptate de Uniunea Europeană și Regatul Unit și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile destabilizatoare.
Autoritățile române nu au prezentat, în acest moment, detalii despre instituțiile sau infrastructurile din România care ar fi fost vizate. Mesajul oficial confirmă însă că țara noastră s-a aflat printre statele afectate de operațiunile atribuite grupărilor controlate de FSB.
România anunță că va continua să participe la eforturile europene și aliate pentru prevenirea, identificarea și contracararea atacurilor cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor și infrastructurilor strategice.
