Stanciu Eduard 
Noul pachet este finanțat prin Instrumentul European pentru Pace și ridică sprijinul total destinat apărării Republicii Moldova la 317 milioane de euro.
Uniunea Europeană acordă Republicii Moldova 120 de milioane de euro pentru apărarea aeriană, după un nou incident provocat de o dronă rusească.
Uniunea Europeană a aprobat un nou pachet de sprijin în valoare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova. Decizia a fost luată prin Instrumentul European pentru Pace și vizează modernizarea forțelor armate moldovenești în fața amenințărilor aeriene din regiune.
Prin noua măsură, valoarea totală a sprijinului acordat Republicii Moldova prin acest instrument european ajunge la 317 milioane de euro, începând din 2021. Este cel mai mare pachet individual de asistență militară oferit până acum Chișinăului de Uniunea Europeană.
Finanțarea urmează să fie folosită pentru dezvoltarea capacităților de apărare antiaeriană și pentru completarea sistemelor de supraveghere și protecție achiziționate în ultimii ani. Pachetul include sprijin pentru o soluție de apărare cu rază medie, necesară pentru protejarea populației și a infrastructurii critice.
Anunțul a venit la scurt timp după un nou incident grav produs în Republica Moldova. O dronă rusească de tip Gheran-2, cunoscută și sub denumirea Shahed-136, a pătruns în spațiul aerian moldovenesc în timpul unui atac lansat asupra regiunii Odesa și a căzut în apropierea localității Copanca, din raionul Căușeni.
Specialiștii au stabilit că aparatul transporta aproximativ 40 de kilograme de material exploziv și elemente de fragmentare. Încărcătura a fost neutralizată printr-o detonare controlată efectuată de geniștii Armatei Naționale, cu sprijinul poliției. Nu au fost raportate victime.
Ministerul de Externe de la Chișinău a condamnat incidentul, catalogând survolarea teritoriului național drept o încălcare gravă și inacceptabilă a suveranității Republicii Moldova. Incidentul a alimentat din nou dezbaterea privind vulnerabilitatea unei țări neutre, aflate între România și Ucraina și în imediata apropiere a unei zone de război.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, autoritățile moldovene au raportat în mai multe rânduri încălcări ale spațiului aerian, căderi de fragmente și survoluri ale unor drone sau rachete rusești. Moscova a respins frecvent acuzațiile sau a evitat să își asume responsabilitatea pentru aparatele descoperite pe teritoriul moldovenesc.
Republica Moldova și-a dezvoltat treptat capacitățile de supraveghere aeriană cu sprijinul partenerilor occidentali. Uniunea Europeană a finanțat anterior radare, sisteme logistice, echipamente de comunicații, mobilitate militară și soluții de apărare aeriană cu rază scurtă.
Noul pachet urmărește să ofere un nivel suplimentar de protecție împotriva dronelor, rachetelor și altor amenințări aeriene. Sprijinul nu presupune desfășurarea unor trupe europene pe teritoriul Republicii Moldova și nu modifică statutul de neutralitate prevăzut de Constituția țării.
Uniunea Europeană argumentează că asistența militară are un caracter defensiv și urmărește protejarea populației, infrastructurii civile și instituțiilor statului. Republica Moldova se confruntă și cu atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și tentative de influențare politică atribuite Rusiei.
Pentru România, consolidarea apărării Republicii Moldova are o importanță directă. Cele două țări au o frontieră comună, iar incidentele produse în spațiul aerian moldovenesc pot avea efecte asupra securității întregii regiuni de la Marea Neagră.
