Stanciu Eduard 
Numărul profesioniștilor intrați în insolvență a crescut cu 13,62% în primele cinci luni. Bucureștiul conduce clasamentul național.
Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în București.
Numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență în primele cinci luni ale anului 2026 a ajuns la 3.146, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Bilanțul este cu 13,62% mai mare decât cel înregistrat în perioada ianuarie–mai 2025, când 2.769 de societăți comerciale și PFA au intrat în procedură de insolvență.
Bucureștiul conduce clasamentul național, cu 606 cazuri în primele cinci luni. Numărul este în creștere cu 5,57% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Pe poziția a doua se află județul Bihor, cu 212 insolvențe, în scădere cu 2,75%. Clujul a înregistrat 189 de cazuri, cu 1,05% mai puține decât în primele cinci luni din 2025.
În Timiș au intrat în insolvență 145 de firme și PFA, în creștere cu 12,40%. Județul Ilfov a raportat 140 de cazuri, iar Prahova 109, cu majorări de 2,19%, respectiv 12,37%.
Cele mai puține insolvențe au fost consemnate în Covasna, cu 14 cazuri, Harghita, cu 16, și Botoșani, cu 17. Mehedinți și Sălaj au înregistrat câte 21 de cazuri, iar Teleormanul 22.
Numai în luna mai au intrat în insolvență 622 de firme și PFA. Dintre acestea, 119 erau înregistrate în București, 49 în Bihor, 38 în Cluj și 33 în Ilfov.
Procedura de insolvență este deschisă atunci când un profesionist nu își mai poate plăti datoriile exigibile din fondurile disponibile. Intrarea în insolvență nu înseamnă automat închiderea companiei, deoarece unele firme pot continua activitatea printr-un plan de reorganizare.
Creșterea numărului de cazuri indică însă o presiune mai mare asupra mediului de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri ridicate pentru energie, combustibili, finanțare și forță de muncă, precum și cu reducerea consumului în anumite sectoare.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul se află printre domeniile cele mai afectate. Statisticile ONRC indică 190 de cazuri raportate în această categorie, în creștere puternică față de perioada comparată.
Construcțiile ocupă următoarea poziție, cu 171 de insolvențe, iar industria prelucrătoare a înregistrat 99 de cazuri. Procentele de creștere raportate în aceste sectoare sunt de ordinul sutelor de procente, ceea ce indică o deteriorare rapidă față de baza de comparație anterioară.
În construcții, problemele pot fi alimentate de scumpirea materialelor, întârzierile la plată, costurile cu finanțarea și amânarea unor investiții. Firmele mici depind deseori de un număr redus de contracte și pot ajunge rapid în dificultate dacă un beneficiar întârzie plata.
Comerțul este afectat de reducerea puterii de cumpărare și de creșterea cheltuielilor operaționale. Chiriile, utilitățile și transportul pot reduce marjele de profit, în special în cazul magazinelor și distribuitorilor de dimensiuni mici.
Industria prelucrătoare depinde în mare măsură de comenzile interne și europene. Încetinirea economiei din statele partenere poate reduce volumul comenzilor primite de fabricile și furnizorii români.
Insolvența poate fi cerută de compania aflată în dificultate sau de creditorii acesteia, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. După deschiderea procedurii, un administrator judiciar analizează situația financiară și posibilitatea reorganizării.
Angajații unei firme intrate în insolvență nu își pierd automat locurile de muncă. Totuși, reorganizarea poate presupune reducerea cheltuielilor, renunțarea la activități neprofitabile sau restructurarea personalului.
Evoluția din primele cinci luni arată că anul 2026 ar putea depăși bilanțul anterior dacă ritmul se menține. Datele pentru lunile următoare vor indica dacă presiunea este temporară sau dacă economia intră într-o perioadă mai amplă de dificultăți financiare.
