Stanciu Eduard 
„Vânătorul de minciuni” analizează votul asupra Legii decarbonizării și susține că modificarea nu era necesară pentru menținerea temporară a termocentralelor.
Grigore Cartianu acuză PSD și AUR că au creat inutil un risc de până la 5 miliarde de euro pentru PNRR. Comisia Europeană confirmă că analizează un posibil regres al reformei.
„5 miliarde, aruncate pe fereastră”
Grigore Cartianu analizează, într-o nouă ediție a emisiunii „Vânătorul de minciuni”, scandalul provocat de modificarea Legii decarbonizării și riscul ca România să suporte consecințe financiare în cadrul PNRR.
Jurnalistul acuză PSD și AUR că au susținut o modificare legislativă care, în opinia sa, nu era necesară pentru menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune în actuala criză energetică.
„Dacă nu votau legea asta, nu pierdeam niciun kilowatt”, este concluzia lui Cartianu, care susține că România putea gestiona situația energetică fără să modifice o reformă deja validată în cadrul PNRR.
Riscul financiar există, dar este importantă o precizare: România nu a pierdut în acest moment 5 miliarde de euro. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că votul poate bloca cererile de plată 5 și 6 și poate pune în pericol miliarde de euro, însă Comisia Europeană nu a stabilit încă o sancțiune sau o sumă care trebuie restituită.
Ce au schimbat PSD și AUR
Parlamentul a adoptat un amendament potrivit căruia capacitățile de producere a energiei electrice pe bază de lignit și huilă pot fi scoase din exploatare numai după instalarea și punerea în funcțiune a unor capacități alternative cu emisii reduse de carbon. Amendamentul a fost susținut de PSD și AUR.
Argumentul susținătorilor este că România nu trebuie să închidă termocentrale funcționale înainte de a avea suficientă producție care să le înlocuiască.
Problema ridicată de Guvern este însă alta: Legea decarbonizării nu este doar legislație internă, ci reprezintă o reformă asumată prin PNRR. Intrarea ei în vigoare a stat la baza evaluării pozitive de către Comisia Europeană a jalonului 114.
Modificarea ulterioară a unei reforme deja evaluate și finanțate poate declanșa ceea ce instituțiile europene numesc mecanismul de reversare.
Comisia Europeană confirmă că există un risc
Bruxelles-ul a reacționat după votul Parlamentului și a anunțat că va analiza noile prevederi pentru a stabili dacă acestea reprezintă o revenire asupra jalonului 114.
Comisia a transmis că orice risc de reversare a reformelor asumate prin PNRR va fi analizat cu atenție și poate avea consecințe financiare.
Prin urmare, avertismentul privind fondurile europene nu este doar o temă de dispută politică. Riscul este recunoscut și de Comisia Europeană.
Totuși, Bruxelles-ul nu a anunțat că România trebuie deja să returneze un miliard de euro și nici că alte patru miliarde au fost oficial blocate. Aceste valori trebuie prezentate ca scenarii de risc invocate în dezbaterea politică și în analiza lui Cartianu, nu ca pierderi deja produse.
Pîslaru: cererile 5 și 6 pot fi blocate
Dragoș Pîslaru a avertizat că România se află în fața unui risc ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până când problema reversibilității este clarificată.
Ministrul precizase anterior că aproximativ două miliarde de euro erau securizate în cererea de plată 5, iar alte aproximativ trei miliarde rămâneau în etapele finale ale PNRR.
Separat, datele oficiale prezentate de Guvern arată că România mai are de atras aproximativ 4,9 miliarde de euro în granturi, înainte de ajustarea cu prefinanțarea, alături de fondurile rămase pe componenta de împrumut.
Acesta este motivul pentru care formula „5 miliarde aruncate pe fereastră” trebuie înțeleasă ca o formulare editorială despre banii puși în pericol, nu ca un bilanț al unor fonduri deja pierdute.
Era nevoie de modificarea legii pentru a ține centralele deschise?
Acesta este unul dintre punctele centrale ale analizei lui Cartianu.
Premierul interimar Ilie Bolojan susținuse înaintea votului că Guvernul oricum nu putea opri anumite capacități energetice în actualele condiții. El a dat exemplul centralei de la Craiova, pentru care nu există încă o soluție funcțională de înlocuire și a cărei închidere ar afecta inclusiv furnizarea încălzirii.
Guvernul era pregătit să își asume consecințele financiare asociate nerespectării punctuale a calendarului, fără modificarea structurală a legii care a permis României să îndeplinească jalonul PNRR.
Pe această bază, Cartianu argumentează că amendamentul PSD–AUR nu a produs energie suplimentară și nu a salvat imediat vreun kilowatt, dar a creat o nouă problemă în relația cu Bruxelles-ul.
Aceasta este interpretarea jurnalistului, nu o concluzie a Comisiei Europene.
Bruxelles-ul spune că România nu este în pericol să rămână fără curent
Un alt element important în această dispută este poziția Comisiei privind actuala criză energetică.
Executivul european afirmă că monitorizează permanent situația împreună cu autoritățile române și ENTSO-E și că, în acest moment, nu există motive de îngrijorare imediată privind securitatea alimentării cu electricitate. Sistemul este considerat stabil, iar piața funcționează normal.
Comisia a precizat și că actualele dificultăți sunt legate în principal de debitele foarte reduse ale râurilor, care afectează producția hidro și nucleară, nu de eliminarea treptată a centralelor pe cărbune.
Complexul Energetic Oltenia, o altă factură pentru buget
În emisiune, Cartianu analizează și costurile suportate de stat pentru menținerea Complexului Energetic Oltenia și întârzierea investițiilor care trebuiau să înlocuiască producția pe cărbune.
Fostul ministru al Energiei Virgil Popescu afirmă că pentru restructurarea companiei au fost mobilizate aproximativ 2,6 miliarde de euro, tocmai pentru realizarea tranziției către capacități cu emisii mai reduse, și acuză întârzierile ulterioare în construirea noilor centrale.
Responsabilitatea pentru întârzieri și costurile suportate de stat reprezintă însă subiecte de dispută între foști și actuali responsabili politici.
Nicușor Dan poate întoarce legea în Parlament
Legea nu produce încă efecte. Ea trebuie promulgată de președintele Nicușor Dan, iar șeful statului a anunțat deja că este pregătit să folosească inclusiv procedura de reexaminare pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Comisia Europeană a subliniat, la rândul său, că modificările nu au fost încă promulgate și că evaluarea efectelor asupra PNRR urmează să fie făcută.
Prin urmare, scenariul celor 5 miliarde de euro nu este încă o pierdere consumată. Este un risc major pe care Guvernul îl atribuie modificării Legii decarbonizării și pe care Bruxelles-ul a confirmat că îl va analiza.
Cartianu extinde analiza la populism și anchetele DIICOT
Ediția „Vânătorul de minciuni” depășește însă scandalul PNRR.
Grigore Cartianu critică și discursul politic potrivit căruia toate veniturile și cheltuielile statului ar putea fi indexate automat cu inflația, argumentând că o asemenea politică poate perpetua dezechilibrele bugetare.
Jurnalistul revine și asupra intervențiilor autorităților în cazurile Dumbrava, Ciucu și Cătălin Avramescu, întrebând dacă succesiunea acestora reprezintă simple coincidențe sau un tipar și avansând ipoteza că presiunea politică ar avea ca țintă finală premierul Ilie Bolojan.
Aceste aprecieri privind presupuse motivații politice ale anchetelor reprezintă opiniile și interpretările lui Grigore Cartianu. Nu există, pe baza informațiilor publice disponibile, dovezi care să demonstreze existența unui asemenea plan politic.
