Stanciu Eduard 
România evită din nou categoria „junk”. Agenția laudă reducerea deficitului peste așteptări, dar avertizează asupra riscurilor politice și fiscale
Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al României la „Baa3”, ultima treaptă recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Deficitul ar putea coborî la 5,8% din PIB în 2026.
BUCUREȘTI – Agenția internațională de evaluare financiară Moody’s Ratings a reconfirmat vineri seară, 7 august 2026, ratingul suveran al României la nivelul „Baa3”, menținând țara în categoria statelor recomandate investițiilor, dar păstrând o perspectivă negativă. Cu această decizie, România evită, la limită, retrogradarea în categoria „junk”.
Decizia și miza ei
Baa3 reprezintă ultima treaptă din categoria „investment grade”, imediat deasupra nivelului speculativ. „Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum și ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3”, se arată în comunicatul agenției. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă, la „Ba1”, ar fi scos România din categoria recomandată investitorilor.
Decizia completează un tablou favorabil, dar fragil. Toate cele trei mari agenții de evaluare — Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s — mențin acum România în „investment grade”, însă toate cu perspectivă negativă, ceea ce plasează țara la un pas de categoria nerecomandată investițiilor. Fitch reconfirmase ratingul „BBB-” cu perspectivă negativă pe 31 iulie, iar evaluarea S&P este programată pentru 2 octombrie 2026.
Argumentul principal: deficitul, redus peste așteptări
Moody’s a motivat decizia prin progresele fiscale. „În prima jumătate a anului 2026, eforturile de consolidare fiscală ale Guvernului au depășit din nou în mod semnificativ așteptările noastre anterioare și propriile ținte”, notează agenția. Rezultatele obținute în 2025 și în primele șase luni ale acestui an au depășit așteptările privind ritmul consolidării fiscale.
Concret, Moody’s estimează că deficitul bugetar va scădea la 5,8% din PIB în 2026, cu peste două puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul precedent, pe fondul disciplinei în privința cheltuielilor publice și al menținerii unui nivel solid al veniturilor. Agenția subliniază că reducerea deficitului contribuie la încetinirea ritmului de creștere a datoriei publice și a costurilor cu dobânzile. Apartenența la Uniunea Europeană, accesul la finanțarea europeană și perspectivele de creștere rămân puncte forte ale profilului de credit.
De ce rămâne perspectiva negativă
Semnalul de avertisment nu a dispărut. Menținerea perspectivei negative reflectă riscurile pe care agenția le identifică în implementarea, pe termen mediu, a programului de consolidare fiscală multianual, într-un context politic fragmentat.
Vulnerabilitățile pe partea de datorie și dobânzi sunt considerabile. Moody’s estimează că necesarul total de finanțare al României — acoperirea deficitului plus refinanțarea datoriei scadente — va fi de aproximativ 12% din PIB anual, în medie, în perioada 2026–2028. Factura dobânzilor este așteptată să crească de la 2% din PIB în 2023 la 2,8% în 2025 și apoi la 3,3% din PIB în 2028, împrumuturile mai avantajoase din programele SAFE și PNRR limitând, dar neputând opri, această majorare.
Agenția a precizat și condiția revenirii la o perspectivă stabilă: perspectiva ar putea fi îmbunătățită dacă devine clar că există un consens politic pentru continuarea consolidării fiscale și după 2026.
Reacțiile oficiale
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a salutat decizia. „Este un semnal important pe care am dorit să-l transmitem piețelor”, a declarat el, adăugând că ritmul accelerat de reducere a deficitului și integrarea în cadrul instituțional european susțin consolidarea fiscală și încrederea investitorilor, dar că stabilitatea politică este atent monitorizată.
Președintele Nicușor Dan a subliniat, la rândul său, atât realizarea, cât și fragilitatea ei. „Menținerea ratingului de țară în categoria «recomandat investițiilor» este (…) rezultatul efortului instituțional”, a scris șeful statului, avertizând însă că „perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă”. El a insistat pe nevoia unui buget pentru 2027 agreat până la finalul acestui an și pe revenirea la creștere economică prin accelerarea investițiilor.
Ce urmează
Reconfirmarea evită scumpirea imediată a împrumuturilor pe care ar fi antrenat-o o retrogradare, dar nu elimină riscul. Ratingul rămâne important pentru costurile de finanțare ale statului, iar menținerea perspectivei negative de către toate cele trei agenții transmite un mesaj clar: fără un buget credibil pentru 2027 și fără stabilitate politică, România riscă în continuare să alunece în categoria „junk” la următoarele evaluări.
