Stanciu Eduard 
După două zile de eșecuri, operațiunea a reușit vineri seară. Ministerul Energiei a emis o alertă timpurie către Comisia Europeană
Barjele au fost în sfârșit scufundate în Dunăre pentru a alimenta Cernavodă. Reactorul 2 mai câștigă câteva zile, dar riscul opririi persistă până când debitul crește, nu înainte de 15 august.
Reactorul 2 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă continuă să funcționeze sâmbătă dimineață, 8 august 2026, după ce operațiunea de scufundare a patru barje în Dunăre a reușit în cele din urmă vineri seară, la capătul a două zile de amânări și eșecuri. Intervenția câștigă câteva zile prețioase, dar nu îndepărtează riscul opririi celui de-al doilea reactor.
Operațiunea care a reușit la a treia încercare
Scufundarea barjelor s-a dovedit una dintre cele mai dificile intervenții de acest tip. După ce misiunea eșuase miercuri și fusese amânată joi, din cauza curenților puternici, a unor probleme birocratice și a încărcării incomplete a ultimei barje, operațiunea a fost reluată și finalizată vineri seară. Apele Române au confirmat că scufundarea era în desfășurare în cursul serii de 7 august, în zona brațului Bala.
Scopul intervenției este redirecționarea unei părți din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și, ulterior, spre zona centralei. În paralel, o dragă acționează pe Dunărea Veche pentru adâncirea albiei și îmbunătățirea curgerii apei spre Cernavodă.
Cât timp se câștigă
Autoritățile temperează așteptările privind efectul măsurii. Directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, a estimat că operațiunea de scufundare a barjelor ar putea permite menținerea în funcțiune a Reactorului 2 pentru încă două-trei zile. Oficialul a precizat că, în urma derocării de la Bala și a dragării canalului, s-a obținut un surplus de nivel al apei, iar autoritățile așteaptă o creștere ușoară pentru a menține centrala în funcțiune.
Efectele lucrărilor anterioare sunt deja vizibile, deși modeste. Detonarea stâncii de la Izvoarele a dus la o creștere cu doi centimetri a nivelului Dunării în zona bazinului centralei. Macovei a mai explicat că repornirea Reactorului 1, oprit pe 28 iulie, durează între 24 și 48 de ore după revenirea condițiilor la normal și se face doar prin proceduri interne riguroase, nu prin simpla reconectare.
Debitul rămâne la minim istoric
Situația fluviului nu dă semne de ameliorare rapidă. Debitul Dunării la intrarea în România se menține la 1.400 de metri cubi pe secundă, minimul istoric egalând valoarea din 1985. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, în intervalul 7–14 august debitul pe secțiunea Baziaș va rămâne, în cea mai mare parte, staționar, urmând să crească ușor în ultimele două zile, până la aproximativ 1.450 mc/s. Chiar și așa, valoarea se menține mult sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.
Alertă timpurie către Comisia Europeană
Gravitatea situației a fost marcată printr-un demers formal la nivel european. Ministerul Energiei a emis vineri o alertă timpurie adresată Comisiei Europene și autorităților competente din statele membre UE, avertizând asupra riscului opririi Reactorului 2. „Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unitățile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranță nucleară”, a transmis ministerul.
Potrivit instituției, situația de alertă timpurie va dura până când nivelul Dunării va permite funcționarea în siguranță a Unității 2, însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor. Ministerul a precizat totuși că, în acest moment, nu există un impact negativ asupra pieței interne de electricitate.
Presiune pe consum și pe sistem
Fără cei doi reactori la capacitate deplină, presiunea pe sistemul energetic crește în orele de seară. Ministerul Energiei anticipează un vârf de consum de circa 7.800–8.000 MW, comparativ cu aproximativ 7.000 MW înregistrate înaintea valului de caniculă. Tocmai de aceea, Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național, a lansat apeluri la reducerea voluntară a consumului și a adoptat vineri mecanismul prin care Transelectrica poate limita, ca ultimă instanță, consumul marilor companii.
Ce urmează
Soluțiile de moment — derocări, dragări, barje scufundate — cumpărează timp, dar nu rezolvă problema de fond. Refacerea debitului depinde de precipitații de durată în bazinul dunărean, iar prognozele nu indică o ameliorare semnificativă înainte de mijlocul lunii. Până atunci, funcționarea singurului reactor rămas activ la Cernavodă va continua să depindă, zi de zi, de câțiva centimetri de apă pe Dunăre.
