Stanciu Eduard 
Barjele scufundate și vântul din Dobrogea au întors situația peste weekend, dar reactorul rămâne pe muchie și criza nu s-a încheiat
Operațiunea de la Cernavodă începe să dea rezultate: nivelul Dunării a crescut, iar România a trecut de la importuri masive la export de energie. Criza rămâne însă departe de final.
CERNAVODĂ – După o săptămână de cursă contracronometru, sistemul energetic al României a dat primele semne de stabilizare în weekend: nivelul Dunării a crescut ușor în zona Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, în urma scufundării barjelor, iar țara a reușit să treacă temporar de la importuri masive la export de electricitate.
Primele rezultate ale operațiunii cu barje
Intervenția fără precedent de scufundare a patru barje încărcate cu piatră la gura Brațului Bala, finalizată vineri seară după două zile de eșecuri, a început să producă efecte. Nivelul Dunării a crescut în zona centralei, ceea ce prelungește funcționarea în siguranță a Reactorului 2, singura unitate rămasă activă după oprirea controlată a Reactorului 1 pe 28 iulie.
Efectul cumulat al lucrărilor este vizibil. Detonarea controlată a stâncii Pârjoaia adusese deja o creștere a nivelului apei, iar dragarea Dunării Vechi, împreună cu barjele scufundate, a permis dirijarea unui volum mai mare de apă spre priza de răcire a centralei. Autoritățile subliniază însă că este vorba despre un câștig de câteva zile, nu despre o rezolvare a problemei de fond.
România, din nou exportator — pentru scurt timp
Schimbarea cea mai spectaculoasă s-a produs pe piața de energie. După mai multe zile în care România a fost nevoită să importe seara peste 2.200 MW la prețuri ridicate, în weekend țara a reușit să își echilibreze sistemul și chiar să exporte electricitate.
Factorul decisiv a fost meteorologic. Revenirea vântului în Dobrogea a relansat producția eoliană, acoperind golul lăsat de reactorul oprit și de producția hidro diminuată. Este o ameliorare conjuncturală: fără vânt susținut și cu un singur reactor funcțional, presiunea pe orele de vârf ale serii revine rapid.
Cât de fragilă rămâne situația
Fereastra de siguranță este în continuare strânsă. Debitul Dunării la intrarea în țară se menține în jurul minimului istoric de 1.400 mc/s, egal cu recordul negativ din 1985 și de aproape trei ori sub media multianuală a lunii august. Producția nucleară este asigurată deocamdată doar de Unitatea 2, cu aproximativ 680 MW, iar o eventuală oprire a acesteia ar însemna pierderea a circa 10% din producția de energie a României.
Ministerul Energiei a emis vineri o alertă timpurie către Comisia Europeană privind riscul opririi Reactorului 2, precizând că situația de alertă va dura până când nivelul Dunării va permite funcționarea în siguranță, dar nu mai devreme de 15 august. Consumul din orele de seară, umflat de caniculă, a urcat la 7.800–8.000 MW, față de circa 7.000 MW în perioadele obișnuite.
Bulgaria, marea câștigătoare regională
Criza românească a avut un beneficiar clar la sud de Dunăre. În zilele în care România a importat masiv, Bulgaria a devenit furnizorul de echilibrare al regiunii, cu exporturi care au atins niveluri record. Avantajul vecinilor vine dintr-o diferență structurală: Bulgaria a instalat în ultimul an peste 6 GW de capacități de stocare în baterii, ceea ce îi permite să cumpere energie ieftină ziua — inclusiv din România — și să o revândă seara, la vârf de consum, la prețuri ridicate. Ministrul bulgar al Energiei a rezumat efectul comercial afirmând că, din cauza crizei de pe Dunăre, Bulgaria câștigă milioane în venituri suplimentare.
Ce urmează
Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național și a autorizat Transelectrica să limiteze, ca ultimă instanță, consumul marilor companii. Ameliorarea din weekend arată însă cât de dependentă este acum balanța energetică de factori conjuncturali — vântul din Dobrogea și câțiva centimetri de apă pe Dunăre. Refacerea durabilă a debitului depinde de precipitații de lungă durată în bazinul dunărean, care nu sunt prognozate în viitorul apropiat.
